Acasa / Pesti / Crapul – Cel mai cunoscut peste de apa dulce

Crapul – Cel mai cunoscut peste de apa dulce

Cel mai renumit reprezentant al familiei Cyprinidae, crescut in helesteiele din toata Europa Centrala, este crapul (Cyprinus carpio).

Acesta are un aspect strans legat de modul sau de viata in apa.

Capul acestui peste este fara solzi, turtit in partile laterale. Gura are buze groase carnoase si nu prezinta dinti. Pe buza superioara are doua perechi de mustati (doua scurte si doua mai lungi) cu rol tactil si doua nari.

Pe cele doua parti laterale ale capului se afla operculele care acopera branhiile. Respiratia se realizeaza prin branhii – aflate in camere branhiale, fixate pe niste arcuri rosii, bogat vascularizate. Pestele deschide si inchide gura, fara incetare, astfel se produce un curent de apa, care scalda branhiile.

Corpul (in continuarea capului) – are pe suprafata lui solzi mari, care se acopera unii pe altii. In piele exista niste glande care secreta un lichid mucos si care unge corpul crapului, facandu-l lunecos, ajutand la inaintarea lui prin apa. Sub piele se afla muschii care sunt fixati de coloana vertebrala.

De muschi sunt actionate si inoatatoarele. Exista inotatoare perechi (din care fac parte doua pectorale si doua ventrale) si care au rol de carma. De asemenea, sunt si inotatoare neperechi in numar de trei (dorsala, codala si anala) care au rol in mentinerea echilibrului.

Sub coloana vertrebrala se afla vezica inotatoare (care este plina cu azot) cu rol in ridicarea si coborarea crapului in apa. Aceasta este plina cu un gaz (azot) si este formata din doua zone care comunica cu esofagul printr-un tub ingust. Cand vezica se umfla, pestele se ridica la suprafata, si cand se desumfla, el se lasa la fund.

Acest peste ajunge la maturitate dupa aproximativ 2-5 ani. Primavara, in lunile mai-iunie, femela depune un numar foarte mare de icre (cca. 2 milioane) pe vegetatia subacvatica, de la marginea baltilor, unde apa este mai calduta si mai mica. Masculii lasa peste icre laptii (in care se gasesc zeci de milioane de spermatozoizi). Dupa 3-7 zile, din icre ies puieti.

Puietul consuma initial zooplancton (hrana animala), abia dupa ce ating 2 cm lungime, incep sa se hraneasca cu nevertebrate. Desi in numar mare, o mare parte din puieti constituie hrana pestilor rapitori, a animalelor si pasarilor acvatice (pelican, lebada, barza, rata salbatica, cormoran, vidra etc). Astfel crapul nu se inmulteste in numar exagerat de mare.

Traieste aproximativ 28 de ani, in unele cazuri si mai mult. Are temperatura corpului variabila, iarna se ascunde in namolul moale de pe fundul apei, unde ramane in amortire pana la primavara.

Acest peste se hraneste cu animale mici din apa si diferite plante. Apuca hrana cu buzele si o sfarama cu o ridicatura osoasa din fundul gurii. De regula, un crap consuma o cantitate mare de hrana zilnica (mai mare decat greutatea corpului sau).

Acest peste este foarte apreciat pentru carnea si icrele lui. Carnea de crap este bogata in vitamine, grasimi, substante proteice, saruri minerale – are o mare valoare nutritiva. Se digera usor, este gustoasa, hranitoare, este foarte mult folosita in gastronomie. Se poate consuma atat proaspata, cat si conservata.

Stramosul crapului cu solzi avea un corp alungit cu un invelis solzos. Prin selectie s-au obtinut modificari importante, cum este de pilda forma alungita si spinarea scurta (care au dat nastere la rasa de Lausitz) sau forma cu spinarea inalta (caracteristica pentru rasa de Aischgrund si Galitiana).

Alte rase sunt: crapul de Frasinet (prin incrucisarea rasei Cefa cu rase din Iugoslavia, Ungaria si URSS) si crapul de Moldova (prin incrucisarea rasei de Siutghiol cu rase din Ucraina, Iugoslavia si Ungaria).

Rasa de Lausitz (din Germania, din Saxonia) este un peste cu profilul drept, cu capul mic si corpul acoperit total cu solzi, se adapteaza bine in apele reci. Rasa Galitiana (realizata in sec. al XIV-lea) este raspandita in Germania si Boemia. Rasa de Aischgrund este din Bavaria-Germania, are corpul cu cativa solzi doar in zona liniei dorsale si la baza inotatoarelor ventrale si anale. Creste rapid in apele mai calde.

De asemenea, crapii oglinda, cu solzi mari, avand un luciu metalic, precum si crapii lipsiti complet de solzi au fost obtinuti tot prin selectie. Crapul care este originar din China, Japonia si Asia Mica, s-a raspandit azi in toata Europa (cu exceptia zonelor nordice).

Crapul salbatic apare in apele Marii Negre, Marii Mediterane, Marii Caspice. Se hraneste cu hrana de tip vegetal: plante acvatice, fitoplancton, plante submerse; si cu hrana animala: bentos (larve, viermi, moluste, insecte, puieti de peste etc), zooplancton.

Prin cresterea intensa in helestee, a devenit unul dintre cei mai importanti pesti de consum, ajungand in conditii favorabile de crestere, la lungimea de peste un metru.

In ultimii ani, s-a intensificat pescuitul crapului, in tara noastra s-au amenajat noi iazuri si pepiniere piscicole, asigurandu-se cantitatile necesare de crap pentru satisfacerea necesitatilor populatiei.

Spune-ti parerea

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current day month ye@r *