Acasa / Reptile / Curiozitati despre sarpe

Curiozitati despre sarpe

Sarpele face parte din clasa Reptilia, si exista peste 2500 de specii diferite de sarpe raspandite pe toata planeta. Serpii traiesc atat in apa cat si pe uscat. Cei mai multi si cei mai mari serpi se gasesc in zonele cu climat tropical, in padurile tropicale de exemplu. Serpii pot fi intalniti pe toate continentele, in afara de Antarctica, intrucat acolo este prea frig pentru ca acestia sa poata supravietui.

Sarpele are corpul lung, ingust si acoperit cu solzi. Acesta nu are pleoape, urechi externe sau picioare. Exista insa anumiti serpi, cum ar fi sarpele boa sau pitonul, care au asa numitele “picioare vestigiale”, care sunt niste ramasite sub forma unor degete mici cu gheare pe care le folosesc pentru a se tine de femela atunci cand se imperecheaza. Pe masura ce cresc serpii isi vor lepada pielea cea veche si pelicula care le acopera ochii, acest fenomen numindu-se “naparlire”. Ca si celelalte reptile, sarpele are de asemenea sangele rece. Serpii exista inca de pe vremea dinozaurilor, insa acestia erau reptile mai avansate decat dinozaurii. Primul sarpe a aparut acum 146 de milioane de ani, pe vremea cand pamantul inca era cutreierat de Tyrannosaurus Rex si Triceratops.

Dintre toate speciile de sarpe, mai putin de o treime sunt veninoase, si mai putin de 300 din speciile veninoase sunt periculoase pentru om. Sarpele orb Brahminy (Ramphotyphlops braminus) este cel mai mic sarpe din lume, acesta masurand intre 4-6 cm. Cel mai mare sarpe din lume este anaconda, care poate ajunge sa masoare 11 m. Sarpele traieste in apa, paduri preerii, deserturi etc. Acest animal este ectotermic, ceea ce inseamna ca trebuie sa-si regleze singur temperatura. Acesta sta la soare pentru a se incalzi, sau se baga la umbra pentru a se racori. In timpul iernii, serpii hiberneaza.

In ceea ce priveste simtul vederii, acesta este cel mai dezvoltat la speciile care traiesc in copaci, si mai slab dezvoltat la speciile care isi fac cuiburile in pamant. Desi simtul vederii nu este punctul lor forte, serpii pot totusi sa detecteze miscarea. Unii serpi au vederea binoculara, adica ambii ochi sunt folositi impreuna. La majoritatea speciilor insa, lentila se misca inainte si inapoi pentru a focaliza privirea. In afara de ochi, unii serpi ca vipera, pitonul si boa, au receptori infrarosu pozitionati in santuri adanci dintre ochi si nari, care le permit sa vada caldura care radiaza. Desi nu au urechi, serpii au totusi un os numit “quadrate”, aflat sub piele pe ambele parti ale capului, care concentreaza sunetul in cohlee. Simtul auzului este sensibil in special la frecvente de 200-300 Hz. Sarpele miroase folosindu-si limba bifurcata. Cu ajutorul limbii, acesta aduna particule din aer pe care le paseaza apoi organului Jacobson, aflat in gura, pentru a le analiza. Bifurcarea limbii are rolul de a da sarpelui un fel de simt al directiei in functie de miros. Partea corpului pe care se taraste un sarpe este foarte sensibila la vibratii, de aceea acesta poate simti foarte usor cand se apropie un animal sau un om.

Toti serpii sunt carnivori. Din dieta lor fac parte: rozatoare, pasari si ouale lor, mamifere, insecte, reptile, amfibieni, pesti. Serpii veninosi isi omoara sau paralizeaza prada injectand venin in ea cu ajutorul coltilor. Veninul acestora paralizeaza sistemul nervos al prazii, cauzeaza hemoragie interna sau insuficienta cardiaca. Alti serpi, ca boa sau anaconda, isi omoara prada strangand-o pana cand aceasta moare. Aceasta stransoare nu zdrobeste intotdeauna oasele prazii, ci mai degraba o omoara prin sufocare. Serpii nu isi mesteca hrana, ci o inghit intreaga. Dupa ce mananca, sarpele ramane inactiv, pentru a-si digera hrana. Digestia este o activitate solicitanta, mai ales daca prada consumata este mare. In procesul digestiei, se consuma atat de multa energie incat la unele specii, cum ar fi sarpele cu clopotei din Mexic, temperatura corporala creste cu pana la 14 grade Celsius fata de mediul inconjurator. Daca un sarpe este deranjat la scurt timp dupa ce a mancat, acesta regurgiteaza hrana pentru a putea fugi mai usor. O masa copioasa poate tine de foame pentru un timp indelungat. De exemplu anaconda si pitonul pot sta fara sa manance chiar si un an, daca au mancat un animal mare. Serpii vaneaza de obicei in timpul noptii.

Reproducerea variaza in functie de specie, unii fac oua, iar altii nasc puii vii. Nici ouale si nici puii nascuti nu sunt ingrijiti de parinti, exceptie facand cateva specii de piton. Unele specii sunt ovovivipare si pastreaza ouale inauntrul corpului pana cand puii sunt gata sa iasa din ele. In libertate serpii pot trai pana la 20 de ani, iar in captivitate acestia pot atinge chiar si varsta de 50 de ani. Serpii sunt clasificati ca fiind in pericol de disparitie, in special datorita distrugerii habitatelor lor si a faptului ca multi sunt omorati pe strada de masini.

2 comentarii

  1. este gresita o chestie… pielea sarpelui nu are solzi…. are aspect solzos…

  2. documenteaza-te inainte sa vorbesti…piele unui sarpe este acoperita cu solzi

Spune-ti parerea

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current ye@r *