Acasa / Dinozauri erbivori / Dinozaurul Denversaurus din America de Nord

Dinozaurul Denversaurus din America de Nord

Denversaurus schlessmaniDinozaurul Denversaurus era un ankylozaur erbivor care a trait in era Mezozoica, in perioada Cretacicului superior, cu aproximativ 68-65 de milioane de ani in urma. Acest dinozaur cu carapace popula savanele de pe teritoriul unde azi se afla America de Nord si se hranea cu plantele de la nivelul solului.

Ramasitele sale fosile – craniul si un schelet partial – au fost descoperite in Dakota de Sud (SUA) si pe baza studiului facut asupra lor paleontologul Robert Bakker a descris aceasta specie in anul 1988 si a numit-o Denversaurus schlessmani. Acesta a reconstituit scheletul unui Denversaurus adult si a estimat lungimea sa la 2 m si greutatea la o tona. Aceasta specie se asemana foarte mult cu dinozaurul Edmontonia care a trait in aceeasi perioada a Cretacicului superior si avea oarecum acelasi aspect si mod de viata, doar dimensiunile sale corporale erau mai mari.

DenversaurusDinozaurul Denversaurus avea corpul acoperit complet pe partea dorsala cu o carapace formata din numeroase placi osoase de forme dreptunghiulare, asezate uniform in randuri transversale, care prezentau pe suprafata exterioara proeminente mai mici sau mai mari, cat si piroane ascutite foarte periculoase, deoarece in cazul unui atac puteau provoca rani grave pe corpul oricarui animal de prada care traia in acea vreme. In spatele capului erau 3 randuri de placi osoase care aveau tendinta de a forma un semicerc in jurul gatului. Coada lunga si puternica era blindata si ea cu placi si proeminente ascutite, la fel si craniul era acoperit cu o armura osoasa ce ii crea un aspect lat si plat, partea posterioara a craniului era putin mai mare decat inaltimea acestuia. Gatul era scurt si patrat, pe partile sale laterale cat si in zona umerilor se aflau ghimpi mari, de dimensiuni diferite, foarte ascutiti, ca niste coarne de tauri, care aparau acest Denversaurus de atacurile laterale.

Placile osoase de pe corpul Denversaurusului nu aveau numai rol de protectie, ci si de reglare a temperaturii corpului. Printre ele sau sub ele se afla o retea de vase sanguine care preluau sau cedau caldura din/in mediul inconjurator.

Botul dinozaurului se termina cu un cioc cu margini taioase care reuseau sa rupa cu usurinta manunchiurile de plante la fel ca testoasele de azi si sa le marunteasca in dintii mici si ascutiti de pe partea din spate a maxilarelor.

Membrele anterioare erau mai scurte decat cele posterioare, dar toate aveau oase mari si insertii musculare puternice. Cele din spate aveau coapsele foarte largi si musculoase, labele scurte si robuste, prevazute cu cate patru degete groase si gheare copitate. Cele din fata erau suficient de musculoase si ele, dar se terminau cu cate cinci degete, de asemenea prevazute cu gheare in forma de copita. Toate cele patru membre foarte puternice sustineau cu usurinta corpul masiv al dinozaurului in mersul sau lent patruped si ii ofereau o mobilitate destul de mare. Cand se afla in pericol musculatura puternica ii permitea sa se lase la sol si astfel sa-si ascunda si sa-si protejeze partile vulnerabile ale corpului, membrele si abdomenul. Atacatorul daca insista sa loveasca un astfel de Denversaurus risca sa-si distruga dintii sau sa se raneasca de placile si proeminentele osoase.

Dinozaurul Denversaurus face parte din ordinul Ornithischia, clasa Sauropsida.

Spune-ti parerea

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current day month ye@r *