Acasa / Pasari / Pupaza (Upupa epops), pasare din tara noastra

Pupaza (Upupa epops), pasare din tara noastra

Familia pupezelor – Upupidae – este caracterizata prin ciocul lung, subtire, usor curbat, si prin motul de pe cap, ce se poate ridica. Singurul gen Upupa este raspandit pe o mare intindere a Americii. Speciile acestui gen sunt clocitoare in scorburi, si-si cauta pe sol hrana, care consta in special din viermi si insecte. Deseori scormonesc balegarul cailor si vacilor, in cautare de larve de insecte. De aceea, pupaza se intalneste frecvent in preajma turmelor de vite.

Pupaza europeana (Upupa epops), care traieste si in tara noastra, este de culoare portocalie, de talia unei stancute, cu aripile dungate alb si negru, si coada neagra, prevazuta cu o dunga alba transversala, de lungime mijlocie, retezata drept. Pe cap are un mot din pene cafenii-rosii, la varf negre, ce se poate ridica.

Pupaza europeana (Upupa epops)

Pupaza europeana (Upupa epops)

Este larg raspandita in Germania, dar nu este in nici o zona, frecventa ca pasare clocitoare. O intalnim in paduri deschise, in regiuni cu livezi, la marginea fanetelor si in pasuni ingradite, unde pasarea viu colorata se remarca prin zborul ei caracteristic, asemanator cu al unui fluture. Zboara pe crengile copacilor, dar este vazuta odihnindu-se si pe acoperisul unor case.

In perioada de imperechere, masculul isi infoaie creasta si penele din zona gatului, si impresioneaza partenera prin cantecul specific, stand ascuns prin frunzisul copacilor.

Cloceste in scorburile unor copaci batrani, mai frecvent in scorburi de ciocanitoare si in gauri de zid. Dupa sosirea ei la sfarsitul lunii aprilie, se aude toaca ei ,,pup-pup-pup”, care, atunci cand pupaza este foarte agitata, se succede intr-un ritm rapid. Femela, care cloceste singura cele cinci pana la sapte oua (de culoare cenusie-albastrui sau cu nuante verzui), este hranita de mascul, apoi amandoi vor incalzi si vor hrani puii (care din primele zile au puf pe corp si gatlejul rosu). Tot parintii indeparteaza la inceput excrementele puilor din cuib. In caz de pericol, puii precum si mama clocitoare improasca o secretie urat mirositoare din glanda din zona cozii spre dusman.

Organismele, ce constituie hrana capturata pe sol, sunt omorate printr-o lovitura violenta de cioc. Apoi, hrana este aruncata in sus, iar puii cu gura larg deschisa o prind, hrana ajungand astfel in gatlej. Unele insecte sunt prinse din zbor, consuma si paianjeni, furnici, gusteri mici, viermi si larve.

Pupaza a carei arie de raspandire se intinde din Anglia pana in Japonia isi petrece iarna in partile sudice, mai ales in Africa, in regiunile dintre Sahara si Ecuator, precum si in India. In Romania, pupezele apar frecvent in toate regiunile, pana in Muntii Carpati, dar prefera dealurile si campiile. Se vad in grupuri mari in Lunca Dunarii, si mai ales pe terenurile unde se cresc vite, si unde gasesc hrana suficienta.

In tara noastra, lipsa scorburilor din arbori, a redus locurile de cuibarit si posibilitatea de inmultire a speciei, si s-a ajuns la situatia crearii unor casute artificiale de cuibarit, iar copacii cu scorburi nu mai sunt taiati.

Pupezele arboricole (Phoeniculidae), de altfel in majoritatea cazurilor numai ca o subfamilie a pupezelor, se deosebesc de aceasta prin picioarele lor mai scurte, coada lunga, absenta unui mot pe cap, si penajul cu un luciu metalic albastru sau negru-verde.

Aceste pasari care traiesc permanent pe copaci sunt raspandite mai mult in Africa tropicala. Traiesc in perechi si in carduri de cate zece sau mai mult, pe langa rauri si inconjurate de copaci.

Pupaza cu viermisor in cioc

Pupaza cu viermisor in cioc

Pupezele arboricole cerceteaza in comun copacii cu scoarta uscata, in cautare de larve si coboara numai rar pe sol. Cand sunt puse brusc in fata unei primejdii, indivizii unui card zboara cu mult zgomot, pe o creanga sau in coroana unui copac, si se inghesuie mult unul intr-altul. Fiecare incearca atunci sa se intreaca intre ele, prin strigate puternice. Concomitent ridica atat capul, cat si coada larg rasfirata in evantai si isi leagana corpul incolo si incoace. In cursul acestui joc ciudat, pupezele uita orice pericol, incat omul poate sa ajunga la ele, la cativa metri departare. Prin aceast comportament, pasarile formeaza o unitate care are asupra dusmanului un efect de intimidare. Cand se priveste o pasare, se remarca numai aspectul general al evantaiului, din pene viu colorate, care se agita incolo si incoace. Efectul este amplificat, prin faptul ca semnele albe de pe penele codale, etajate, sunt puse in mod special in evidenta.

Cea din Madagascar are penajul cu mai mult alb, pe spate, ceea ce o diferentiaza de specia europeana.

A existat si o pupaza gigant (Upupa antaios), care traia pe Insula Sf. Elena (Oceanul Atlantic), de unde era numita si ,,pupaza Sf.Elena”. Era mult mai mare decat pupaza europeana si cea africana, insectivora ca si acestea, consuma insecte mari, printre care anumite urechelnite uriase.

In mitologia greaca se povesteste despre Tereus – un barbat care s-a transformat in pupaza. In religiile islamice si iudaice, aceasta pasarea aminteste de regele Solomon (care intelegea graiul animalelor) – si care (conform legendei) a schimbat creasta ei de aur, in creasta de pene colorate. Pe hieroglifele egiptene, apare desenat mult capul acestei pasari – ceea ce demonstreaza ca egiptenii o apreciau foarte mult.

La noi, pupaza este cunoscuta ca un ,,personaj” drag din opera ,,Amintiri din copilarie” a lui Ion Creanga.

Video – Pupaza:

http://animalesalbatice.ro/wp-content/uploads/2011/10/Hoopoe.flv

Spune-ti parerea

Adresa de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Current day month ye@r *